Neculau isi ia inima in dinti si se duce la Simirad sa-si toarne cenusa-n cap:
„Iertare, stapane! N-am vrut sa-ti fac una ca asta. Tranteste-mi cu statutul partidului peste cap, scoate spinii de trandafiri de pe sigla si inteapa-ma in piciorul stang, da-mi o palma peste gura asta sloboda, dar iarta-ma! N-o sa mai fac niciodata una ca asta! Cariera mea politica e distrusa”.
Simirad se gandeste indelung la cele spuse de Neculau, iar intr-un final zice:
„Ai spus ca nu-s potrivit la CJ si ca voi fi pus de paie acolo, de-au ras pana si pesedistii din Valea Seaca de mine. Mi-a crescut tensiunea, mi-au scazut patru procente de la pranz pana seara, iar acum, dupa ce ai iesit de la andropauza vii la mine sa te iert? Niciodata n-o sa fac asta. O sa cer sa te excluda din partid”.
Neculau devine dintr-o data stacojiu la fata, si inainte de a parasi incaperea ii cere o ultima favoare lui Simirad: „Stiu ca am gresit si inteleg ca nu ma poti ierta. Dar spune-mi te rog cinstit, pe ceilalti pesedisti care gandesc la fel ca mine ii vei ierta?”
24 mai 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Mai stiu si eu un banc cu Simirad. Poate nu stiti cine ii mai "sustine" campania mai nou. Vedeti aici.
Trimiteți un comentariu